România nu se confruntă doar cu problema facturilor ridicate la energie. Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă, condusă de Dumitru Chisăliță, sărăcia energetică a devenit o problemă structurală care afectează milioane de familii.
Datele arată că 32% dintre gospodăriile din România cheltuiesc peste 10% din bugetul familiei pentru energie. În plus, 7% dintre gospodării ajung sub pragul sărăciei după plata facturilor.
„Când 32% dintre gospodării cheltuiesc peste 10% din buget pe energie, nu mai vorbim despre excepții. Vorbim despre un prag sistemic depășit. Iar când 7% dintre gospodării ajung sub pragul materialelor după ce să plătesc facturile, energia nu mai este doar un serviciu – devine un factor direct de sărăcire”, se arată în analiza făcută de AEI.
Două tipuri de sărăcie energetică în România
Analiza arată că România este împărțită în două mari categorii de vulnerabilitate energetică. Prima categorie este reprezentată de gospodăriile care continuă să consume energie, dar pentru care costurile sunt foarte greu de suportat. Acest fenomen este întâlnit mai ales în Vest, Centru și Sud-Est. În Vest, 40% dintre gospodării depășesc pragul de 10% din venituri pentru plata energiei. În Centru procentul este de 35%, iar în Sud-Est de 36%. Specialiștii spun că plafonarea prețurilor a ajutat temporar aceste familii, însă nu a rezolvat problemele reale: locuințe slab izolate, sisteme de încălzire vechi și lipsa renovărilor eficiente.
Regiunile unde oamenii consumă prea puțină energie
A doua categorie este cea a gospodăriilor care reduc consumul la minimum pentru a putea supraviețui. În Nord-Est, 30% dintre gospodării sunt în subconsum, iar în Sud-Vest Oltenia procentul ajunge la 29%. Potrivit analizei, aceste familii nu apar în statisticile privind facturile foarte mari, pentru că încearcă să consume cât mai puțin. „Subconsumul este forma cea mai tăcută a sărăciei energetice. Înseamnă camere neîncălzite, umezeală, compromisuri zilnice între căldură și hrană.”
Sud-Muntenia, regiunea cu cele mai mari probleme
Analiza AEI arată că Sud-Muntenia concentrează cele mai grave forme de vulnerabilitate energetică din România. Datele arată că:
-
25% dintre gospodării locuiesc în case neizolate și au risc de neplată;
-
19% sunt în subconsum;
-
14% ajung sub pragul sărăciei după plata energiei;
-
0,20% dintre gospodării se confruntă cu lipsa lemnelor de foc.
„Aici energia nu doar împovărează. Ea transformă vulnerabilitatea în sărăcie materială directă.”
Specialiștii consideră că această regiune ar trebui să devină prioritatea principală pentru investiții în renovarea locuințelor și modernizarea sistemelor de încălzire.
Există încă locuințe fără electricitate
Analiza arată că 0,07% dintre gospodăriile din România nu au acces la electricitate. Cele mai afectate zone sunt Nord-Vest și Centru, unde procentele ajung la 0,17% și 0,16%.
„Sărăcia energetică, în această formă, nu mai este vulnerabili. Este absență de infrastructură și eșec instituțional.”
Potrivit AEI, lipsa electricității înseamnă lipsa accesului la educație digitală, servicii și condiții minime de trai.
Lemnul de foc rămâne singura soluție pentru multe familii
În multe zone rurale, lemnul de foc continuă să fie principala sursă de încălzire. Sud-Muntenia și Nord-Est sunt regiunile unde lipsa lemnelor de foc este cea mai mare problemă. Specialiștii spun că, pentru multe familii, folosirea lemnului nu este o alegere, ci singura variantă accesibilă.
„Nu este o alegere culturală pură. Este adesea o alegere dictată de lipsa alternativelor accesibile.”
București-Ilfov are cel mai redus nivel de vulnerabilitate
Regiunea București-Ilfov are cel mai mic nivel de vulnerabilitate energetică, potrivit analizei. Aici, 26% dintre gospodării depășesc pragul de 10% cheltuieli cu energia, 9% sunt în subconsum, iar doar 3% ajung sub pragul sărăciei după plata facturilor. Totuși, analiza avertizează că și în Capitală există probleme ascunse, precum blocurile vechi, chiriașii vulnerabili și sistemele centralizate ineficiente.
Ce soluții propun specialiștii
Asociația Energia Inteligentă spune că reducerea prețurilor nu este suficientă pentru rezolvarea problemei. Analiza arată că sărăcia energetică este legată de:
-
venituri mici;
-
locuințe slab izolate;
-
infrastructură incompletă;
-
diferențe mari între mediul urban și rural.
Specialiștii propun mai multe măsuri, printre care:
-
renovarea termică profundă a clădirilor;
-
înlocuirea sistemelor de încălzire ineficiente;
-
sprijin financiar țintit pentru gospodăriile vulnerabile;
-
programe speciale pentru zonele fără electricitate;
-
soluții moderne pentru încălzirea în mediul rural.
Concluzia analizei: energia a devenit un factor de excludere socială
Potrivit analizei AEI, România se confruntă cu mai multe forme de sărăcie energetică, iar tratarea tuturor cu aceeași politică este o greșeală.
„România nu este doar o țară cu facturi mari. Aceasta este țara în care:
-o treime dintre gospodării sunt împovărate energetic,
-una din zece gospodării consumă sub nivelul minim necesar,
-energia împinge mii de familii sub pragul sărăciei materiale,
-există încă locuințe fără electricitate.”
„Iar dacă politicile vor continua să trateze doar prețul, fără să intervină asupra clădirilor, veniturilor și infrastructurii, România va rămâne o țară în care energia nu este doar o utilitate – ci un criteriu de excludere socială.”