Europa nu crede în intențiile de pace ale lui Putin. De ce insistă totuși să participe la negocierile pentru Ucraina

Vladimir Putin / Profimedia
Liderii europeni se îndoiesc de intențiile de pace ale lui Putin și se tem că Trump ar putea negocia cu Rusia fără să țină cont de interesele Ucrainei.
Liderii europeni privesc cu neîncredere intențiile de pace ale președintelui rus Vladimir Putin, dar încearcă să rămână implicați în negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina. Principala temere este că Donald Trump ar putea ajunge la o înțelegere directă cu liderul de la Kremlin, fără să țină cont de interesele Kievului și ale statelor europene.
Deși Statele Unite încearcă să relanseze procesul diplomatic, oficialii europeni se îndoiesc că Moscova este cu adevărat pregătită să renunțe la obiectivele sale militare. Negocierile desfășurate recent la Abu Dhabi nu au adus progrese decisive, iar pozițiile Rusiei și Ucrainei rămân profund diferite.
Potrivit unei analize publicate de Politico și preluate de presa internațională, europenii încearcă să obțină un loc la masa negocierilor inclusiv pentru a evita situația în care Washingtonul și Moscova ar decide singure viitorul securității continentului.
De ce nu crede Europa că Putin vrea cu adevărat pacea în Ucraina
Mai mulți oficiali europeni consideră că Vladimir Putin nu are, în acest moment, un interes real pentru oprirea războiului. În opinia acestora, Kremlinul mizează în continuare pe avantajele pe care le-ar putea obține prin prelungirea conflictului.
Fredrik Wesslau, cercetător principal la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), susține că liderul rus nu este interesat de un armistițiu sau de un acord de pace în actualele condiții.
„Putin nu este interesat, în acest moment, de un armistițiu sau de pace. El consideră că prelungirea războiului îi aduce mai multe beneficii decât oprirea luptelor. Aceasta este principala problemă”, a declarat expertul.
Scepticismul european este alimentat și de continuarea atacurilor rusești asupra infrastructurii civile și energetice din Ucraina. În paralel, Moscova nu a dat semne că ar fi dispusă să renunțe la principalele sale revendicări teritoriale.
Președintele francez Emmanuel Macron a transmis, la rândul său, că ultimele discuții cu reprezentanții americani au arătat că Putin nu dorește cu adevărat să negocieze.
Negocierile de la Abu Dhabi nu au adus un progres decisiv
Discuțiile desfășurate la Abu Dhabi au reunit delegațiile Rusiei și Ucrainei, alături de emisarii administrației americane, Steve Witkoff și Jared Kushner.
Negocierile au durat două zile și au avut ca obiectiv identificarea unor soluții pentru încheierea războiului. Unul dintre rezultatele obținute a fost un acord de principiu privind un nou schimb de prizonieri între cele două țări, însă detaliile nu au fost încă stabilite.
Oficialii europeni care au urmărit discuțiile au apreciat că reprezentanții Moscovei nu au fost dispuși să facă suficiente concesii pentru a permite avansarea negocierilor.
În plus, nu a fost stabilită o dată pentru următoarea rundă de discuții, ceea ce menține incertitudinea asupra perspectivelor unui acord.
În acest context, mai mulți diplomați europeni consideră că Rusia participă la procesul diplomatic mai degrabă pentru a menține relația cu administrația Trump decât pentru a accepta o soluție care să pună capăt conflictului.
Europa vrea să participe la negocieri pentru a nu fi exclusă dintr-un eventual acord Trump-Putin
Unul dintre principalele motive pentru care statele europene insistă să participe la negocieri este teama că Donald Trump ar putea încheia un acord direct cu Vladimir Putin.
Europenii se tem că o asemenea înțelegere ar putea fi construită fără consultarea aliaților și fără garanții suficiente pentru securitatea Ucrainei.
După discuțiile de la Abu Dhabi, emisarii americani s-au deplasat la Moscova pentru a obține acordul liderului rus privind participarea reprezentanților europeni la următoarea rundă de negocieri.
Deși oficialii americani au transmis că Putin ar fi acceptat ideea unui format extins, Kremlinul a contestat ulterior această interpretare și a susținut că statele europene îngreunează procesul de pace prin sprijinul acordat Kievului.
Liderii Uniunii Europene au convenit ca cinci state europene, alături de președinții Consiliului European și Comisiei Europene, să reprezinte regiunea în eventualitatea unei invitații oficiale la negocieri.
Totuși, disponibilitatea Europei de a participa nu înseamnă și încredere în intențiile Moscovei.
Un oficial britanic a subliniat că Ucraina a demonstrat în repetate rânduri că dorește pacea, în timp ce Rusia a respins propunerile de încetare a focului și continuă atacurile asupra civililor și infrastructurii energetice.
Un diplomat german a exprimat o poziție și mai categorică, afirmând că Moscova nu urmărește în realitate negocieri, ci câștigarea războiului.
Putin vrea să discute și despre viitoarea arhitectură de securitate a Europei
Un alt punct sensibil al negocierilor îl reprezintă solicitările Rusiei privind reorganizarea sistemului de securitate european.
Moscova dorește ca un eventual acord de pace să includă discuții mai ample despre relația dintre Rusia și NATO, precum și despre prezența militară occidentală în Europa de Est.
Această perspectivă provoacă îngrijorare în rândul mai multor state europene, care nu vor să accepte ca Rusia să influențeze deciziile suverane ale țărilor membre NATO.
Ministrul norvegian de Externe, Espen Barth Eide, a avertizat că există subiecte asupra cărora Europa nu ar trebui să accepte negocieri cu Moscova.
Acesta a indicat în special desfășurarea trupelor NATO pe teritoriul statelor membre, considerând că o asemenea decizie nu poate fi negociată cu Rusia.
Liderii statelor nordice și baltice au transmis, de asemenea, că Vladimir Putin nu poate avea dreptul de a decide asupra viitorului Alianței Nord-Atlantice.
Temerea europenilor este că discuțiile despre arhitectura de securitate ar putea diviza statele care susțin Ucraina și ar putea slăbi poziția comună a Occidentului în negocierile cu Moscova.
Trump, Putin și Xi Jinping se întâlnesc în China. De ce este îngrijorată Europa
Îngrijorările europene sunt amplificate de întâlnirea programată la Shenzhen, în China, între Donald Trump, Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping, în cadrul summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC).
Oficialii europeni se tem că cei trei lideri ar putea discuta despre viitorul securității internaționale și despre Ucraina fără participarea directă a statelor europene.
Deși agenda oficială a summitului include discuții despre dezarmarea nucleară și cooperarea internațională, există temeri că negocierile ar putea aborda și subiecte sensibile pentru securitatea continentului european.
Un oficial european a atras atenția că este important ca Statele Unite să rămână implicate în procesul diplomatic, dar să exercite presiuni asupra Rusiei, nu asupra Ucrainei.
În opinia europenilor, orice acord care ar pune presiune exclusiv asupra Kievului pentru a accepta concesii teritoriale ar putea crea un precedent periculos pentru securitatea întregului continent.
Putin acuză Europa că a pierdut accesul la energia ieftină din Rusia
În paralel cu discuțiile despre războiul din Ucraina, Vladimir Putin a lansat noi critici la adresa politicilor economice și energetice ale Uniunii Europene.
Prezent la summitul APEC din China, liderul rus a susținut că statele europene nu au reușit să se adapteze la renunțarea la piața rusă și la importurile de energie ieftină.
Potrivit lui Putin, întreruperea relațiilor energetice cu Moscova afectează competitivitatea economiilor europene și le reduce potențialul de dezvoltare.
Liderul de la Kremlin a afirmat că sancțiunile occidentale nu au reușit să blocheze dezvoltarea economiei ruse, susținând că presiunile externe au determinat Rusia să își modernizeze industria și să își consolideze independența tehnologică.
Uniunea Europeană își menține însă strategia de reducere a dependenței de resursele energetice rusești. Bruxelles-ul intenționează să oprească definitiv importurile de gaze din Rusia până la sfârșitul anului 2027.
Europa încearcă să evite un acord de pace care să îi afecteze securitatea
Pentru statele europene, negocierile privind încheierea războiului din Ucraina nu reprezintă doar o problemă diplomatică, ci și una de securitate pe termen lung.
Participarea la discuții este considerată esențială pentru ca interesele continentului să fie luate în calcul într-un eventual acord între Washington, Moscova și Kiev.
În același timp, lipsa de încredere în intențiile lui Vladimir Putin și divergențele privind viitorul NATO reduc șansele unei înțelegeri rapide.
Europenii încearcă astfel să păstreze un echilibru dificil: să susțină inițiativa diplomatică a lui Donald Trump, fără să accepte un acord care ar putea lăsa Ucraina vulnerabilă și ar putea afecta securitatea întregii Europe.
Urmărește știrile Mediafax și pe Google News




























