Bolojan pune tunurile pe stadioanele construite în localități fără echipe de fotbal. „Niciodată nu va umple cu public un stadion”

Printre exemplele date de șeful Guvernului se numără stadioanele construite în localități fără echipe de fotbal sau în orașe unde formațiile existente evoluează la un nivel care nu poate aduce suficient public în tribune.

Bolojan a pus aceste investiții în legătură cu o problemă mai largă a finanțării proiectelor publice. În opinia sa, autoritățile locale ar trebui să contribuie financiar la proiectele pentru care solicită bani de la bugetul de stat, astfel încât dimensiunea și utilitatea investițiilor să fie analizate mai atent înainte de începerea lucrărilor.

Stadioane în localități fără echipe de fotbal

Premierul a dat ca exemplu investițiile realizate în infrastructura sportivă și a criticat situațiile în care au fost construite stadioane de mari dimensiuni în localități în care nu mai există echipe de fotbal sau formațiile locale nu au nivelul necesar pentru a atrage un număr mare de spectatori.

În același context, Bolojan a vorbit și despre orașele în care există chiar două stadioane, deși echipa locală nu ar putea umple unul dintre ele.

„O altă eroare pe care am făcut-o a fost să alocăm pentru autoritățile locale bani în sume mari, fără să țină cont de importanța proiectelor, de viabilitatea lor și de cofinanțarea pe care aceștia trebuie să o pună. Și gândiți-vă că avem stadioane în localități care nu mai au echipă de fotbal sau avem două stadioane în orașe unde echipa de fotbal este la un nivel la care niciodată nu va umple cu public un stadion”, a declarat Bolojan.

Premierul a extins critica și asupra sălilor de sport construite în localități mici, unde dimensiunea investiției este, în opinia sa, disproporționată față de numărul de locuitori.

„Avem săli de sport în niște comune mici. Cele din sticlă, cele mari, cu tribune, în care dacă mobilizăm toți cetățenii comunei, s-ar putea să nu umplem tribuna”, a spus el.

Primarii ar trebui să participe cu bani la investiții

Una dintre soluțiile propuse de premier pentru ca astfel de proiecte să fie analizate mai atent este introducerea unei contribuții financiare din partea autorităților locale.

Bolojan a amintit că anul trecut a fost introdusă o cofinanțare de 25% pentru autoritățile locale în cazul unor astfel de investiții.

„Și cred că pentru toate proiectele care vin, e bine să existe o cofinanțare din partea autorităților locale. Pentru că altfel tendința primarului este să facă un proiect cât mai mare dacă e de la bugetul de stat”, a afirmat Bolojan.

Potrivit premierului, participarea financiară a administrațiilor locale ar trebui să ducă la o selecție mai atentă a proiectelor. În același timp, investițiile ar urma să fie dimensionate în funcție de nevoile reale ale comunităților și de posibilitatea ca acestea să fie susținute ulterior.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unei discuții mai ample despre modul în care au fost finanțate proiectele de infrastructură în ultimii ani și despre dificultățile pe care statul le întâmpină în prezent în ceea ce privește lucrările începute sau contractate anterior.

România a ajuns să aibă contracte peste banii disponibili

Bolojan a indicat drept o altă problemă majoră supracontractarea lucrărilor. Potrivit premierului, autoritățile au semnat în trecut contracte pentru valori mult mai mari decât fondurile care aveau să fie disponibile ulterior.

El a dat exemplul proiectelor gestionate prin Ministerul Transporturilor și al diferenței dintre suma inițială prevăzută în PNRR și valoarea contractelor semnate.

„De exemplu, la Ministerul Transporturilor am avut inițial un PNRR alocat de 7,4 miliarde și am semnat contracte de peste 19 miliarde de euro. După care, în baza evaluării, n-au mai rămas 7,4, au rămas 5,5. Deci gândiți-vă că noi am semnat, am supracontractat în general pe toate axele, nu știu, transporturi sau pe rețele de apă și canalizare 300% supracontractare”, a declarat Bolojan.

Premierul a explicat că dificultatea nu apare în momentul în care contractele sunt semnate, ci atunci când statul trebuie să găsească efectiv banii necesari pentru ca lucrările să continue și constructorii să fie plătiți.

„E simplu să le semnezi, dar e mai greu după aceea să le finanțezi, să le explici constructorilor de ce nu ai bani să le plătești și lucrările băltesc”, a afirmat premierul.

Proiectele din PNRR au devenit prioritatea principală

În condițiile în care fondurile disponibile nu sunt suficiente pentru toate lucrările contractate, Guvernul a trebuit să stabilească o ordine a priorităților.

Bolojan a spus că au fost puse în prim-plan proiectele care se aflau deja în execuție și cele finanțate prin PNRR, pentru ca România să nu piardă banii disponibili prin acest program.

„Tot ce era început deja și cu lucrările în șantier, tot ce ținea de PNRR, a trebuit prioritizat ca să nu pierdem banii. Aceasta a fost prioritatea numărul 1”, a spus el.

Premierul a explicat astfel de ce există în prezent șantiere în care lucrările nu avansează, chiar dacă proiectele au fost contractate. Lipsa finanțării reprezintă, potrivit lui Bolojan, una dintre cauzele pentru care numeroase lucrări nu se desfășoară la ritmul așteptat.

Unele lucrări au fost amânate din lipsă de bani

Pentru proiectele care nu sunt incluse în PNRR și pentru care bugetul nu asigură în acest moment fondurile necesare, ordinele de începere au fost emise cu întârziere, în funcție de posibilitățile financiare ale statului.

Bolojan a explicat că lipsa banilor trebuie luată în calcul atunci când se analizează situația șantierelor care nu avansează.

„Vă rog să vă gândiți că avem multe șantiere unde vă întrebați pe bună dreptate de ce nu se lucrează. În afară de incapacitatea administrativă, în afară de constructori slabi, nu se lucrează în multe lucruri pentru că nu vine finanțarea. Și asta trebuie să evităm în anii următori”, a declarat Bolojan.

Guvernul a amânat, de asemenea, începerea unor lucrări care, conform planificării inițiale, ar fi trebuit să înceapă la 1 ianuarie 2027.

Aceste proiecte urmau să fie finanțate în proporție de 75% de la bugetul de stat, prin Compania Națională de Investiții.

CNI nu mai poate deschide noi proiecte la același ritm

Premierul a spus că, în actualele condiții bugetare, statul nu dispune de banii necesari pentru deschiderea tuturor proiectelor planificate.

„Nu avem acești bani. Și atunci, știm că anul viitor va fi din nou un an cu presiune bugetară, pentru că avem foarte multe lucrări începute pe CNI și nu mai putem deschide altele pe finanțarea bugetului de stat”, a explicat Bolojan.

În cazul proiectelor gestionate de Ministerul Transporturilor, abordarea va fi diferită. Potrivit premierului, noi șantiere vor putea fi deschise începând de anul viitor, pe măsură ce lucrările aflate deja în execuție vor fi finalizate.

Astfel, problema finanțării investițiilor sportive face parte, potrivit explicațiilor premierului, dintr-un tablou mai larg al proiectelor publice contractate în raport cu resursele disponibile și al necesității de a stabili care investiții pot fi susținute efectiv de buget.