Rusia a răspândit dezinformări despre protestele din Franța

O rețea clandestină rusă cunoscută sub numele de „Operațiunea Overload” ar fi distribuit videoclipuri false care imitau materiale ale instituțiilor media occidentale, cu scopul de a influența opinia publică din Franța în timpul tulburărilor sociale din octombrie 2026. Potrivit unei evaluări interne a Uniunii Europene consultate de Reuters, campania viza alimentarea tensiunilor legate de imigrație și subminarea încrederii în autorități.

Materialele difuzate susțineau în mod fals că migranții ar fi violat participanți la proteste sau că urmau să aibă loc atacuri teroriste. Obiectivul declarat al campaniei era prezentarea conducerei franceze drept slabă și tot mai autoritară.

Analiștii europeni nu au identificat dovezi că Moscova sau alți actori externi ar fi provocat ori amplificat protestele, descriind activitatea drept o exploatare oportunistă a tulburărilor deja existente. „Operațiunea Overload”, activă din septembrie 2023, vizează personalități publice, instituții și organizații media occidentale pentru a le discreditare și a diminua sprijinul pentru Ucraina.

Amplificarea mesajelor de către alte rețele

Un raport al Ministerului francez de Externe, tot consultat de Reuters, indică faptul că conturi asociate mișcării americane MAGA și oficialilor israelieni au răspândit mesaje critice la adresa Franței, legând protestele de islamismul radical și de migrație. Cele mai populare zece postări de pe platforma X provenite din cercuri proruse au acumulat 2,8 milioane de vizualizări între 16 și 18 octombrie.

Această cifră a fost depășită semnificativ de audiența mesajelor publicate de conturi asociate mișcării MAGA, care au înregistrat peste 49 de milioane de vizualizări în același interval. Alte zece postări publicate de oficiali israelieni, conturi guvernamentale, instituții media și influenceri au acumulat peste 35 de milioane de vizualizări.

Elina Traiger, politolog senior la RAND Corporation, a declarat că astfel de campanii pot contribui treptat la schimbarea percepției asupra democrațiilor occidentale. Potrivit analizei sale, mesajele care exploatează tensiunile sociale pot alimenta reacțiile antiimigrație și pot împinge alegătorii europeni către poziții politice extremiste.

Reuters precizează că nu a putut verifica independent afirmațiile din rapoartele francez și european. Oficialii francezi au făcut trimitere la declarațiile președintelui Emmanuel Macron din 21 octombrie, care a spus că nu existau indicii vizibile privind o intervenție străină în organizarea protestelor, dar că au fost observate acțiuni de manipulare a informațiilor de către state străine.

Scenarii de criză pentru alegerile din 2027

Serviciile de securitate franceze analizează posibilitatea unor revolte violente, a unei insurecții armate sau a unei crize instituționale după alegerile prezidențiale din 2027. Potrivit unei cărți de investigație publicată în noiembrie, autoritățile ar fi pregătit un plan pentru evacuarea președintelui Emmanuel Macron, care ar include un buncăr în apropierea Parisului.

Investigația, semnată de trei jurnaliști francezi și citată de RBC-Ukraine, menționează că scenariile includ o eventuală victorie a Adunării Naționale, condusă de Marine Le Pen, care ar putea provoca proteste de amploare. Autorii descriu posibilitatea unui „al treilea tur” electoral desfășurat în stradă, cu participarea activiștilor de stânga radicală și a unor grupuri din mediul rural.

În schimb, o victorie a lui Jean-Luc Mélenchon, liderul Franței Nesupuse, ar putea genera o formă de rezistență pasivă în rândul polițiștilor. Autorii susțin că șeful poliției din Paris, Patrice Faure, a organizat reuniuni pentru pregătirea unei eventuale insurecții, iar Direcția Generală pentru Securitate Externă (DGSE) ar fi simulat scenarii de ingerință în procesul electoral.

Investigația menționează și manifestațiile din 17 octombrie, la care au participat peste 500.000 de persoane, depășind estimările inițiale ale serviciilor de informații de 150.000 de oameni. Un fost ofițer al unei unități de elită a armatei franceze ar fi confirmat existența planurilor de apărare a Parlamentului cu forțe speciale în cazul unei insurecții armate.