Val de demisii la Google DeepMind din cauza contractelor militare pentru AI. Ce îi nemulțumește pe angajați

Mai mulți specialiști au demisionat sau se pregătesc să plece din Google DeepMind, divizia de inteligență artificială a gigantului american, invocând îngrijorări legate de etică, transparență și controlul uman asupra tehnologiei.

Potrivit BBC, printre cei care au părăsit compania se numără Sofia Liguori, inginer de cercetare stabilită la Londra. După trei ani petrecuți la Google DeepMind, aceasta a decis să demisioneze din cauza implicării tot mai mari a companiei în proiecte cu armatele Statelor Unite și Israelului.

„Faptul că am realizat că firma mea promovează din ce în ce mai mult utilizarea sistemelor de inteligență artificială în operațiuni militare mă face să-mi fie rușine că lucrez la Google”, a declarat Liguori, precizând că vorbește în nume personal.

Ea a explicat că această direcție i-a afectat încrederea în angajamentul companiei față de propriile principii etice.

Ce răspunde Google acuzațiilor

Un purtător de cuvânt al Google a declarat pentru BBC că firma colaborează cu instituții publice din întreaga lume și evaluează contractele în conformitate cu politicile sale privind utilizarea acceptabilă a tehnologiei și cu principiile interne referitoare la inteligența artificială.

Reprezentantul companiei a adăugat că angajații au la dispoziție canale prin care pot semnala în siguranță eventuale probleme și că există politici menite să prevină represaliile la locul de muncă.

Nemulțumirile au crescut după ce Google a încheiat, la începutul anului 2026, un acord care permite utilizarea tehnologiei sale de inteligență artificială în medii militare clasificate ale Pentagonului.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că integrarea inteligenței artificiale în forțele armate reprezintă o prioritate, administrația americană urmărind dezvoltarea unei armate care să pună această tehnologie în centrul operațiunilor sale.

Criticii se întreabă însă dacă sistemele actuale sunt suficient de fiabile pentru a fi utilizate în război fără testări suplimentare, garanții mai stricte și supraveghere umană eficientă.

Un alt cercetător a demisionat din cauza riscurilor

Andreas Kirsch, cercetător în domeniul inteligenței artificiale, a plecat și el de la Google DeepMind la începutul lunii octombrie, invocând preocupări privind modul în care compania controlează utilizarea tehnologiei sale în contexte militare.

În opinia sa, mecanismele de guvernanță și supraveghere ale Google nu sunt suficient de solide pentru a garanta folosirea sigură și responsabilă a inteligenței artificiale în medii militare și clasificate.

Kirsch a avertizat și că Google pare să aibă o capacitate limitată de a controla sau de a se opune modului în care Pentagonul folosește sistemele sale.

Îngrijorările vizează și ritmul în care inteligența artificială poate accelera procesul de identificare și selectare a țintelor. Un sistem care procesează date mult mai rapid decât un operator uman poate reduce timpul disponibil pentru verificarea rezultatelor și pentru luarea unei decizii.

Un exemplu este platforma Maven Smart Systems, dezvoltată de compania americană Palantir. Aceasta organizează informații militare și utilizează inteligența artificială pentru a sprijini personalul în identificarea și selectarea țintelor.

Sarah Shoker, fostă șefă a echipei pentru geopolitică din cadrul OpenAI, a atras atenția că viteza de procesare a sistemelor AI poate limita timpul pe care operatorii îl au la dispoziție pentru a evalua rezultatele, mai ales în condiții de stres ridicat.

Ce permite acordul dintre Google și Pentagon

Contractul încheiat în 2026 permite folosirea modelelor de inteligență artificială ale Google pentru „orice scop guvernamental legal”. Acordul precizează că acestea nu ar trebui utilizate pentru supravegherea în masă a populației de pe teritoriul Statelor Unite sau pentru arme autonome, inclusiv în procesul de selectare a țintelor, fără supraveghere și control uman adecvate.

Acorduri similare au fost semnate și de alte companii din sectorul tehnologic, printre care OpenAI, Amazon, Microsoft, SpaceX, Oracle și Nvidia. Tehnologiile pot fi folosite în diferite activități militare, de la planificare și transport până la operațiuni desfășurate pe câmpul de luptă.

În rândul angajaților Google DeepMind există temeri că extinderea acestor contracte va determina plecarea unor specialiști care s-au alăturat companiei pentru a dezvolta tehnologii în beneficiul societății.

Unii angajați spun că sunt nemulțumiți de schimbarea poziției companiei în privința eticii și că se tem să vorbească public despre utilizarea AI în război, inclusiv din cauza posibilelor consecințe profesionale.

Controverse și în legătură cu armata israeliană

Colaborările Google cu Israelul au provocat, la rândul lor, reacții critice. În 2024, compania a fost contestată de propriii angajați pentru participarea, alături de Amazon, la Proiectul Nimbus, un contract în valoare de 1,2 miliarde de dolari care oferă guvernului și armatei israeliene infrastructură de cloud computing și tehnologii de inteligență artificială.

La momentul respectiv, Google a susținut că proiectul nu era destinat activităților militare clasificate sau operațiunilor legate de armament și serviciile de informații.

Utilizarea inteligenței artificiale în operațiunile militare israeliene a revenit în atenția publică și în contextul dezbaterilor privind sistemele automate de identificare a țintelor și impactul acestora asupra populației civile din Fâșia Gaza.

În acest context, criticii cer garanții mai clare privind limitele utilizării AI în război, transparența contractelor și responsabilitatea pentru deciziile luate cu ajutorul acestor sisteme. Google susține că își evaluează contractele și menține mecanisme prin care angajații pot semnala probleme, însă nemulțumirile unor specialiști continuă să afecteze compania.