Aproximativ 50 de nave așteaptă joi să primească acces pe Dunăre, prin brațul Sulina, traficul fiind îngreunat de procedurile de control la intrarea în spațiul Schengen. O delegație formată din reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, Administrației Fluviale „Dunărea de Jos” și Comisiei Europene s-a deplasat la Reni, în Ucraina, pentru a discuta cu autoritățile din țara vecină despre simplificarea procedurilor și fluidizarea traficului.
Situația de la bara Sulina s-a agravat după ce traficul prin portul maritim Odesa a fost puternic afectat de atacurile rusești. O parte dintre navele care operau în porturile maritime ucrainene s-au orientat către porturile ucrainene de la Dunăre, ceea ce a dus la creșterea semnificativă a numărului de nave care așteaptă să intre din Marea Neagră pe canalul Sulina.
Pentru a identifica soluții de reducere a timpilor de așteptare, o delegație română s-a deplasat joi dimineață la Reni, principalul port dunărean al Ucrainei.
Din delegație fac parte Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), Angela Ivan, directoarea Administrației Fluviale „Dunărea de Jos” (AFDJ), directorul de Căi Navigabile și un reprezentant al Comisiei Europene.
„Agenda întâlnirii vizează îmbunătățirea comunicării în vederea unui trafic cât mai fluid pe canalul Sulina”, a declarat pentru News.ro Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în MTI.
Potrivit acestuia, aglomerația nu este provocată de lipsa piloților AFDJ, ci de procedurile specifice traficului de frontieră.
„Numărul mare de nave din bara Sulina nu este generat de faptul că AFDJ nu ar avea suficienți piloți, ci de procedurile specifice traficului de frontieră. Vrem să îmbunătățim procedurile de verificare/control, să avem un trafic susținut”, a explicat Scrioșteanu.
Cât poate dura verificarea documentelor?
Directoarea AFDJ Galați, Angela Ivan, a precizat că instituția dispune de suficienți piloți pentru operarea navelor.
„Avem 30 de piloți pe tură, așadar nu piloții sunt problema, ci comisiile de verificare a documentelor de intrare în spațiul Schengen”, a explicat Angela Ivan pentru publicația menționată. Potrivit acesteia, în prezent există o singură comisie de verificare, din cauza lipsei de personal, iar verificarea și operarea documentelor unei nave poate dura între trei și cinci ore.
O soluție analizată este suplimentarea numărului de comisii. În mod obișnuit, o astfel de structură este formată dintr-un reprezentant al Poliției de Frontieră, unul al Vămii și unul al Direcției Sanitar-Veterinare, în funcție de tipul transportului.
Nivelul scăzut al Dunării nu influențează, în acest moment, traficul prin bara Sulina.
„Deocamdată, la bara Sulina adâncimea este corectă”, a precizat Angela Ivan.
Cum s-a ajuns la această situație?
Aglomerația de la Sulina are legătură directă cu situația din portul maritim Odesa. Pe 19 iulie, nava cargo Golden Leo a fost atacată în timp ce părăsea portul ucrainean Odesa. Nava a fost grav avariată și s-a scufundat la scurt timp. În urma atacului au murit nouă membri ai echipajului și un pilot ucrainean.
Reprezentanții Autorității Portuare Maritime Ucrainene (USPA) au declarat pentru Kyiv Post că atacul a fost unul dintre evenimentele care au schimbat semnificativ modul în care armatorii și companiile de asigurări evaluează riscurile asociate intrării în portul maritim Odesa.
Datele indică o scădere puternică a traficului. Dacă în luna iulie în port au intrat 169 de nave, în primele 11 zile ale lunii august au mai intrat doar șapte nave.
USPA nu a modificat regulile sau procedurile pentru navele care intră în porturile ucrainene. Principalul factor este riscul crescut de atacuri. De la începutul anului 2026 au fost raportate 160 de atacuri asupra infrastructurii portuare, 87 de atacuri asupra navelor civile din porturi și 68 de atacuri asupra navelor din coridorul maritim.
În acest context, în zona portului Sulina au ajuns să fie ancorate aproximativ 70-80 de nave, potrivit datelor MarineTraffic.
Ce spun experții
Angela Ivan a explicat că nu toate navele aflate în zona Sulina așteaptă efectiv să intre pe canal.
„Doar navele care au depus buletinele de intrare, în număr de aproape 50, sunt nave care intră prin bara Sulina. Restul se adăpostesc în zona protejată Schengen și așteaptă: unele să vadă dacă primesc o comandă, altele vor să intre prin Bâstroe (canalul ucrainean al Dunării, n.r.)”, a explicat directoarea AFDJ Galați.
Există și un mecanism convenit între România, Republica Moldova și Ucraina pentru repartizarea traficului pe Dunăre. Potrivit înțelegerii, din 100 de nave care tranzitează, 40% intră pentru Ucraina, 40% pentru România și 20% pentru Republica Moldova.
„Dacă partea română nu are nave către porturile Galați sau Brăila, cedăm în favoarea Ucrainei sau a Moldovei, dacă au urgențe”, a explicat Angela Ivan mecanismul de tranzitare.
