Aproape jumătate dintre participanții la sondaj consideră că administrația publică din România se bazează în continuare pe logica „dosarului cu șină”, iar experiența cu serviciile publice este descrisă mai degrabă ca mediocră. Studiul a fost realizat în perioada august 2025 – iunie 2026 și a analizat percepția românilor asupra administrației publice, birocrației, fiscalității, economiilor personale și relației dintre stat, cetățean și mediul privat.
Administrația nu mai este văzută ca un dezastru, dar rămâne mediocră
Autorii studiului atrag atenția că percepția generală asupra administrației s-a mai temperat, însă problemele de fond nu au dispărut. Pentru mulți români, relația cu statul înseamnă în continuare așteptare, acte cerute de mai multe ori și proceduri care consumă timp.
„Trebuie spus corect: administraţia publică din România nu mai este percepută de majoritatea respondenţilor ca un dezastru. Acesta este un lucru bun. Problema este că foarte mulţi oameni o percep ca fiind mediocră. Iar mediocritatea, într-un stat modern, nu poate fi obiectiv final. Cetăţeanul nu ar trebui să fie mulţumit că «a mers şi aşa», ci să simtă că instituţia publică îi respectă timpul, drepturile şi demnitatea”, declară Bogdan-Costin Fârşirotu, preşedintele Centrului de Formare APSAP.
Cozile la ghișee rămân o problemă pentru majoritatea românilor
La întrebarea legată de cât de des au fost nevoiți, în ultimul an, să aștepte la cozi în instituțiile publice pentru servicii precum autorizații, permise, înregistrări, taxe, acte sau servicii de sănătate, 18,1% dintre respondenți au spus că au stat la coadă de fiecare dată. Alți 29,7% au declarat că au trecut prin această experiență de cele mai multe ori, iar 33,9% au spus că au stat la coadă ocazional.
Cumulat, 81,7% dintre respondenți, adică peste 8 din 10 români, au stat la cozi în instituțiile publice în ultimul an. Doar 13,6% au declarat că s-au confruntat rar cu această situație.
„Pentru mulţi oameni, statul înseamnă încă drumuri, programări, ghişee, copii după acte şi explicaţii repetate. Timpul pierdut pentru obţinerea unui serviciu cântăreşte în evaluarea administraţiei la fel de mult ca serviciul în sine”, se arată în document.
„Dosarul cu șină”, simbolul unei administrații lente
Participanții la studiu au fost rugați să spună, pe o scară de la 1 la 5, în ce măsură consideră că administrația publică din România se bazează în continuare pe logica „dosarului cu șină”. Potrivit datelor APSAP, 26,7% au acordat nota 5, iar 25,1% nota 4, ceea ce înseamnă că 51,8% dintre respondenți sunt de acord clar cu această afirmație.
Alți 36,5% au acordat nota 3, în timp ce doar 11,7% au respins această idee, oferind note de 1 sau 2. Pentru autorii studiului, „dosarul cu șină” nu mai este doar un obiect cerut la ghișeu, ci o imagine a felului în care oamenii percep administrația: complicată, lentă și încă dependentă de hârtii.
„Dosarul cu şină nu mai este doar un obiect de papetărie. A devenit o metaforă pentru felul în care cetăţeanul simte administraţia: complicată, lentă şi adesea neîncrezătoare în propriile baze de date. Adevărata digitalizare nu înseamnă să încarci online o copie după un act, ci să nu mai ceri cetăţeanului un document pe care statul îl are deja”, declară Bogdan-Costin Fârşirotu.
Cine a participat la studiu
Studiul a fost realizat de Centrul de Formare APSAP pe un eșantion de 3.308 respondenți din toate regiunile României, cursanți la programe de perfecționare profesională. Datele au fost colectate online și analizate statistic.
Regiunea București-Ilfov este cea mai bine reprezentată în studiu, cu 31,7% dintre participanți. Urmează Nord-Est, cu 12,8%, Sud-Est, cu 11,1%, Nord-Vest, cu 11%, și Sud-Muntenia, cu 10,8%. Dintre respondenți, 81,5% locuiesc în mediul urban, iar 18,5% în mediul rural. Concentrarea în zona Capitalei și în marile orașe poate fi explicată printr-o piață a muncii mai competitivă, prin acces mai ușor la informație și printr-o presiune mai mare pentru actualizarea permanentă a competențelor.
Studiul atinge și felul în care românii privesc formarea profesională. Potrivit reprezentanților APSAP, tot mai mulți oameni activi pe piața muncii văd perfecționarea ca pe o formă de protecție profesională, mai ales într-un context economic instabil, cu taxe mai mari și costuri în creștere.
„Românii nu mai privesc formarea profesională ca pe un moft. Pentru tot mai mulţi oameni activi pe piaţa muncii, perfecţionarea a devenit o formă de protecţie profesională. Într-o economie instabilă, cu taxe în creştere şi costuri mai mari, competenţele actualizate sunt una dintre puţinele forme reale de siguranţă”, afirmă preşedintele Centrului de Formare APSAP.
Centrul de Formare APSAP este unul dintre cei mai mari furnizori de formare profesională din România, cu o experiență de peste 20 de ani. La cursurile și sesiunile organizate de-a lungul timpului au participat peste 250.000 de persoane, dintre care peste 150.000 la sesiunile online gratuite organizate începând cu anul 2020.
