La câteva zile după discursul său sfidător rostit de la tribuna Organizației Națiunilor Unite, în care a respins cererile de a încheia războiul din Fâșia Gaza, premierul israelian Benjamin Netanyahu este așteptat la consultări, luni, de cel mai important susținător al său.
Întâlnirea de luni cu președintele Donald Trump, la Washington, are loc într-un moment delicat, remarcă Associated Press.
Israelul este tot mai izolat, pierzând sprijinul multor țări care i-au fost aliați loiali.
Pe plan intern, coaliția guvernamentală a lui Benjamin Netanyahu pare mai fragilă ca niciodată.
Una peste alta, administrația de la Casa Albă dă semne de nerăbdare.
Întrebarea este dacă Trump, care a oferit sprijin neclintit lui Netanyahu pe parcursul războiului, își va schimba tonul și va exercita presiuni asupra acestuia pentru a încheia conflictul.
Într-o postare de duminică pe rețelele sociale, liderul SUA a spus: „Avem o șansă reală la MĂREȚIE ÎN ORIENTUL MIJLOCIU. TOȚI SUNT PREGĂTIȚI PENTRU CEVA SPECIAL, ÎN PREMIERĂ. O SĂ REUȘIM!!!”
Trump și Netanyahu urmează să se întâlnească în Biroul Oval, iar ulterior vor susține o conferință de presă comună.
Expert în relațiile SUA-Israel de la universitățile Bar-Ilan și Reichman, Eytan Gilboa spune că incertitudinea din jurul întâlnirii o face „una dintre cele mai critice” din relația de ani de zile dintre cei doi lideri. „Netanyahu ar putea fi nevoit să aleagă între Trump și membrii coaliției sale”, dintre care unii doresc ca războiul să continue, consideră profesorul. O decizie de a pune capăt războiului l-ar lăsa pe Netanyahu într-o poziție politică fragilă, cu un an înaintea alegerilor.
Oded Ailam, cercetător la Centrul pentru Securitate și Afaceri Externe din Ierusalim, este și el de părere că Trump va cere probabil o încetare permanentă a focului, ceea ce i-ar lăsa lui Netanyahu puține opțiuni. Premierul a promis, în repetate rânduri, că va continua ofensiva până la distrugerea totală a Hamas.
Posibile „linii roșii”
Dacă Trump va pune presiune, Netanyahu ar putea încerca să impună anumite „linii roșii”, a punctat Ailam. Printre acestea s-ar putea număra demantelarea Hamas sau condiția ca, în cazul în care gruparea reia luptele ori revine la putere, armata israeliană să aibă libertatea de a opera din nou în Fâșia Gaza.
Trump a colaborat cu Netanyahu în scurtul război al Israelului cu Iranul din iunie, când a ordonat bombardierelor americane invizibile să lovească trei situri nucleare. De asemenea, președintele SUA l-a sprijinit pe premierul israelian în procesul său de corupție, catalogându-l drept o „vânătoare de vrăjitoare”.
Dar relația s-a tensionat recent.
Trump a fost frustrat de eșecul Israelului de a lovi luna aceasta lideri Hamas aflați în Qatar, aliat american, unde se desfășurau negocieri pentru încetarea războiului.
Totodată, Trump a declarat săptămâna trecută că va împiedica Israelul să anexeze Cisiordania, o idee promovată de unii dintre partenerii radicali ai lui Netanyahu.
Comunitatea internațională se opune ferm anexării, considerând că ar distruge șansele pentru soluția a două state în regiune.
Michael Doran, cercetător la Hudson Institute, a spus că declarațiile lui Trump privind Cisiordania nu indică tensiuni reale. „A fost o mișcare inteligentă a lui Trump. A arătat receptivitate față de aliații arabi și musulmani, dar în același timp l-a ajutat pe Netanyahu să reziste presiunilor interne.”
Vineri, Trump a ridicat așteptările pentru întâlnire, declarând că SUA sunt „foarte aproape de un acord privind Gaza”. El a mai făcut astfel de anunțuri în trecut fără rezultate clare, iar de data aceasta nu e sigur că va fi diferit.
Propunerea nu include expulzarea palestinienilor
Planul lui Trump pentru încetarea războiului din Gaza prevede o încetare imediată a focului, eliberarea tuturor ostaticilor în 48 de ore și retragerea treptată a forțelor israeliene din enclava palestiniană, potrivit unor oficiali arabi informați despre propunere.
Se crede că Hamas deține 48 de ostatici, dintre care Israelul consideră că doar 20 ar mai fi în viață.
Gruparea cere în schimbul acestora încheierea totală a războiului și retragerea completă a Israelului din Gaza.
Trump a discutat planul cu lideri arabi și islamici la New York, în marginea Adunării Generale ONU. Acesta nu include expulzarea palestinienilor din Gaza, idee pe care Trump părea să o susțină la începutul anului.
Structurat în 21 de puncte, planul mai prevede încetarea guvernării Hamas asupra enclavei și dezarmarea grupării.
Israelul ar urma să elibereze sute de palestinieni, inclusiv condamnați la închisoare pe viață.
De asemenea, este propusă o forță internațională de securitate care să preia ordinea publică în Gaza după război.
Afacerile civile ar fi gestionate inițial de un comitet palestinian de tehnocrați, iar ulterior puterea ar urma să fie transferată către o Autoritate Palestiniană reformată.
Netanyahu a respins până acum orice rol al acestei autorități în Gaza post-conflict, amintește AP.
Un oficial Hamas a confirmat că gruparea a fost informată despre plan, dar că nu a primit încă o ofertă oficială prin mediatorii egipteni și qatarezi. Gruparea a respins constant depunerea armelor, legându-și arsenalul de formarea unui stat palestinian independent.
Netanyahu a recunoscut, duminică, existența planului american, într-un interviu la Fox News: „Lucrăm cu echipa președintelui Trump … și sper că îl putem pune în aplicare.”
În discursul său de vineri la ONU, Netanyahu l-a lăudat de mai multe ori pe Trump, descriindu-l ca un partener esențial care „înțelege mai bine decât orice alt lider că Israelul și America se confruntă cu o amenințare comună”.
Israelul pierde din sprijinul internațional
În afara sprijinului american, Israelul a pierdut mare parte din bunăvoința internațională de altădată.
La o sesiune specială a Consiliului de Securitate ONU săptămâna trecută, mai multe state au condamnat atacul Hamas din 2023, soldat cu circa 1.200 de morți în Israel și 251 de ostatici. Apoi, mulți reprezentanți au criticat reacția Israelului și au cerut o încetare imediată a focului și acces umanitar în Gaza.
Ofensiva israeliană a ucis peste 66.000 de palestinieni, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, parte a administrației conduse de Hamas. Datele sunt considerate estimări fiabile de ONU și de numeroși experți independenți. Luptele au strămutat 90% din populația Gazei, un număr tot mai mare ajungând în pragul foametei.
În ultimele săptămâni, 28 de state occidentale care susțineau Israelul în urmă cu doi ani i-au cerut să oprească ofensiva. Țările au criticat și restricțiile asupra ajutoarelor umanitare, care au contribuit la apariția foametei.
10 state – inclusiv Marea Britanie, Franța, Canada și Australia – au recunoscut statul Palestina săptămâna trecută, încercând să reînvie procesul de pace. Mai multe state arabe, unele cu relații îndelungate cu Israelul, au acuzat Tel Avivul de genocid, la fel ca experți ONU, organizații pentru drepturile omului și unii cercetători israelieni. Curtea Internațională de Justiție examinează acuzațiile formulate de Africa de Sud, pe care Israel le respinge categoric.
Aaron David Miller, fost consilier pe probleme de Orient Mijlociu în administrații democrate și republicane, a declarat că sunt prea multe chestiuni nerezolvate pentru a crede că sfârșitul conflictului este aproape.
„Cu cât se proclamă mai tare că suntem în etapele finale, cu atât devin mai sceptic”, a spus el.