Prezent la summitul de la Davos, președintele american Donald Trump a declarat miercuri că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, ar fi acceptat invitația de a se alătura „Consiliului pentru Pace”, o inițiativă descrisă drept alternativă la Organizația Națiunilor Unite.
„A fost invitat. A acceptat”, a spus Donald Trump, susținând că omologul său rus a răspuns pozitiv propunerii venite de la Washington.
Declarația liderului american a venit după ce, anterior, Vladimir Putin transmisese că a cerut aparatului diplomatic rus să analizeze în detaliu invitația înainte de a formula un răspuns oficial.
Poziția Kremlinului și pașii anunțați de Vladimir Putin
Vladimir Putin a transmis un comunicat oficial pe această temă:
„În ceea ce privește Consiliul Păcii, da, am primit într-adevăr un mesaj personal din partea președintelui Statelor Unite, Donald Trump, prin care ne invită să ne alăturăm unui nou organism internațional pe care acesta îl înființează, Consiliul Păcii.
În primul rând, doresc să îi mulțumesc președintelui SUA pentru ofertă. Rusia a susținut întotdeauna, și continuă să susțină, orice eforturi menite să consolideze stabilitatea internațională. Remarcăm, de asemenea, rolul pe care actuala administrație americană îl joacă în încercarea de a găsi o cale de ieșire din criza ucraineană.
Referitor la participarea Rusiei în acest Consiliu al Păcii, Ministerul Afacerilor Externe a fost instruit să analizeze cu atenție documentele primite și să se consulte cu partenerii noștri strategici. Abia după aceea vom fi în măsură să oferim un răspuns oficial.
Propunerea primită vizează în principal Orientul Mijlociu și, în special, găsirea unor modalități de a aborda problemele urgente cu care se confruntă poporul palestinian, precum și situația umanitară extrem de gravă din Gaza.
Iar aici este punctul principal: orice proces lansat trebuie să ajute efectiv la avansarea către o soluționare pe termen lung a conflictului israeliano-palestinian, bazată pe deciziile relevante ale ONU. Și trebuie să țină cont de nevoile și dorințele fundamentale ale poporului palestinian.
Putin a avansat și posibilitatea unei contribuții financiare din partea Rusiei, menționând suma de un miliard de dolari cerută drept taxă de intrare în Consiliu. Potrivit declarațiilor sale, banii ar putea proveni din „activele ruseşti îngheţate sub administraţia americană precedentă” ca urmare a războiului din Ucraina.
În același context, președintele rus a propus ca fondurile rusești care rămân blocate în Statele Unite să fie utilizate pentru „reconstruirea teritoriilor afectate de ostilităţi, după încheierea unui acord de pace între Rusia şi Ucraina”.
Scopul Consiliului pentru Pace, potrivit Casei Albe
Inițiativa promovată de Donald Trump, denumită „Consiliul pentru Pace”, are ca obiectiv principal, conform informațiilor furnizate de Casa Albă, conturarea unui plan menit să pună capăt războiului din Fâșia Gaza.
Referindu-se la această direcție, Vladimir Putin a subliniat importanța cadrului internațional în gestionarea conflictului din Orientul Mijlociu. „Este esenţial ca întregul proces să aibă un efect pozitiv asupra soluţionării pe termen lung a conflictului israeliano-palestinian, pe baza rezoluţiilor relevante ale Organizaţiei Naţiunilor Unite”, a declarat liderul de la Kremlin.
El a adăugat că „este necesar ca nevoile şi dorinţele inalienabile ale palestinienilor să fie luate în considerare”, afirmând, totodată, că Moscova va sprijini „toate eforturile care vizează consolidarea stabilităţii internaţionale”.
Comentariile lui Putin despre Groenlanda și Danemarca
Într-o intervenție separată, Vladimir Putin a comentat intenția exprimată de Donald Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei. Liderul rus a spus că acest subiect „nu preocupă absolut deloc” Rusia.
Cu toate acestea, el a lansat acuzații la adresa Danemarcei, afirmând că statul nordic a „considerat întotdeauna Groenlanda ca o colonie” și că a „tratat-o într-un mod destul de dur, ca să nu spun crud”.
Statele care au acceptat aderarea la Consiliu
Un oficial de rang înalt al Casei Albe a declarat miercuri că, până în prezent, 35 de lideri mondiali și-au exprimat acordul de a se alătura Consiliului pentru Pace, din aproximativ 50 de invitații trimise, potrivit Reuters.
Lista statelor care au răspuns favorabil include mai mulți aliați din Orientul Mijlociu, între care Israel, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Iordania, Qatar și Egipt.
De asemenea, Armenia și Azerbaidjan se numără printre țările care au confirmat participarea, după ce cele două state au ajuns la un acord de pace mediat de Statele Unite în august anul trecut, în urma unor întâlniri cu Donald Trump la Casa Albă.
Într-un context considerat sensibil, președintele belarus Aleksandr Lukașenko, izolat mult timp de Occident din cauza situației drepturilor omului din Belarus și a sprijinului acordat Rusiei în războiul din Ucraina, a acceptat invitația adresată de Trump. Decizia sa este plasată în cadrul unei apropieri mai largi între Washington și Minsk.
Refuzuri, rezerve și reacții prudente din partea aliaților
Inițiativa Consiliului Păcii apare într-un moment marcat de tensiuni transatlantice legate de Groenlanda, tarife și alte subiecte sensibile. În acest context, mai mulți aliați apropiați ai Statelor Unite au reacționat cu prudență, fiind adesea incomodați de stilul beligerant și unilateral asociat politicii externe „America First” promovate de Donald Trump.
Norvegia și Suedia au transmis că refuză invitația. În Italia, ministrul economiei, Giancarlo Giorgetti, a declarat că aderarea la Consiliu pare problematică. Cotidianul Il Corriere della Sera a scris că participarea la un grup condus de liderul unei alte țări ar încălca Constituția Italiei.
Franța se află, de asemenea, pe lista statelor care intenționează să refuze invitația. O sursă apropiată președintelui Emmanuel Macron a confirmat această poziție, reacție care l-a determinat pe Donald Trump să amenințe cu impunerea unor tarife de 200% pentru vinurile și șampaniile franceze, în cazul în care Parisul nu se alătură Consiliului.
Poziții încă neclare și evaluări în curs
Canada a anunțat că a acceptat „în principiu” invitația, precizând însă că detaliile concrete sunt încă în curs de negociere.
Alți parteneri strategici ai Statelor Unite, printre care Marea Britanie, Germania și Japonia, nu au comunicat până acum o poziție publică definitivă. În Germania, un purtător de cuvânt al guvernului a declarat că Friedrich Merz, cancelarul german, nu va participa joi la ceremonia de semnare a actului de constituire a Consiliului, organizată în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos.
Ucraina a transmis că diplomații săi analizează invitația primită, însă președintele Volodimir Zelenski a spus că îi este dificil să își imagineze participarea la un consiliu alături de Rusia, după patru ani de război.
Vaticanul a confirmat miercuri că Papa Leon, primul pontif american și critic al unor politici promovate de Donald Trump, a fost invitat să se alăture Consiliului pentru Pace și că evaluează propunerea.
În România, președintele Nicușor Dan a anunțat marți că, după invitația adresată de Donald Trump, a fost inițiat „un aprofundat proces de analiză a conţinutului şi implicaţiilor Cartei Board of Peace, în raport cu angajamentele internaţionale asumate anterior de România”. Potrivit șefului statului, această evaluare urmărește stabilirea gradului de compatibilitate a noii inițiative cu obligațiile existente ale statului român și identificarea modalităților optime prin care România poate contribui la atingerea obiectivului comun de consolidare a păcii la nivel global.