Curtea Constituțională a României (CCR) are pe ordinea de zi de astăzi, 5 noiembrie 2025, dezbaterea pe marginea Legii pensiilor private (Pilonul II), adoptată recent de Parlament. Legea este contestată atât de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), cât și de partidul de opoziție Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care susțin că actul normativ ar fi neconstituțional.
Curtea Constituțională analizează miercuri, începând cu ora 10:00, constituționalitatea noii legi privind plata pensiilor private (pilonul ii și iii), lege contestată vehement atât de Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și de Alianța Pentru Unirea Românilor (aur).
ÎCCJ a sesizat CCR argumentând că sumele acumulate în conturile individuale din pilonul ii reprezintă proprietatea privată a participanților, iar statul aduce o atingere nejustificată acestui drept. Magistrații susțin că limitarea valorii pensiei lunare la nivelul indemnizației sociale pentru pensionari sau determinarea exclusivă a pensiei viagere de către furnizor, aplicabile ambelor pilonuri, constituie o ingerință nejustificată asupra dreptului de proprietate și libertății contractuale. Înalta Curte consideră că, în lipsa unui scop clar definit și a unei compensații adecvate, această ingerință devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă.
pensii de plata efectivă a pensiilor, prin înființarea unor entități distincte, denumite fonduri de plată a pensiilor private. Această soluție este văzută ca fiind disproporționată, deoarece multiplică riscurile (de insolvență) și costurile, fiecare entitate urmând să perceapă propriile comisioane. ÎCCJ a subliniat că modificarea intempestivă a garanțiilor, fără o perioadă de tranziție rezonabilă, subminează încrederea legitimă a cetățenilor în stabilitatea juridică a sistemului de pensii private.
La rândul său, AUR acuză direct guvernul că „fură pensiile românilor”, susținând că legea reduce controlul românilor asupra propriilor bani și că principalul câștigător este statul român, care găsește astfel un „colac de salvare” pentru un sistem public constant îndatorat.
Legea, adoptată de camera deputaților (for decizional) cu 178 de voturi pentru, prevede că un participant la un fond de plată poate primi maximum 30% din activul personal sub formă de plată unică, la cerere, înainte de a începe plata pensiilor lunare. Excepție fac bolnavii cu afecțiuni oncologice, care pot primi 100%. De asemenea, actul normativ reglementează crearea fondurilor de plată a pensiilor private (de tip retragere programată și viagere) administrate de furnizori specializați.