Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă şi de Securitate, Kaja Kallas, este de părere că războiul din Ucraina va mai dura aproximativ doi ani și că blocul comunitar nu este pregătit să acționeze ca un jucător cu adevărat global faţă de China.
Kaja Kallas a vorbit despre două scenarii posibile pentru războiul din Ucraina – unul realist şi unul pesimist – în timpul unei întâlniri la Strasbourg cu un grup restrâns de instituţii media, inclusiv EFE, cu ocazia discursului privind starea Uniunii Europene (UE) susţinut miercuri de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Cred că este realist ca acest război să continue încă circa doi ani. Din păcate, eforturile pentru pace, inclusiv cele ale preşedintelui (american Donald) Trump, nu au dat rezultate. Rusia pur şi simplu ignoră aceste eforturi”, a spus Kaja Kallas.
Kaja Kallas, despre cel mai pesimist scenariu
În opinia înaltului oficial european, cel mai pesimist scenariu ar presupune ca Ucraina să fie presată să cedeze teritorii, aşa cum îşi doreşte preşedintele rus Vladimir Putin.
„Modul în care se desfăşoară aceste scenarii depinde în mare măsură de noi, de modul în care reacţionăm la acestea”, a adăugat fostul prim-ministru eston, potrivit Agerpres.
De asemenea, vicepreşedinta Comisiei Europene a spus că există multe paralele cu istoria şi că în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial s-a făcut „greşeala de a considera toate conflictele lumii ca părţi separate, când, în realitate, toate erau conectate”.
Kaja Kallas: China ar putea învăța
Kaja Kallas a avertizat că, dacă în ciuda invadării Ucrainei, Rusia reuşeşte să fie tot mai „binevenită pe scena internaţională”, China ar putea „învăţa din acest lucru” și ar putea ataca teritoriile vecinilor săi, în mijlocul disputelor teritoriale în curs de desfăşurare din acea regiune. „Cred că toate ţările mici din lume sunt în pericol”, a subliniat ea.
Totodată, în privinţa Chinei, Kaja Kallas a apreciat că cele două probleme majore pe care le presupune aceasta pentru UE sunt sprijinul acordat Rusiei în războiul din Ucraina, „pe care îl prelungeşte”, şi ‘practicile economice coercitive’ pe care le exercită împotriva companiilor europene.
Însă, deşi există un consens cu privire la „diagnosticul” acestor probleme, „nu există un acord cu privire la soluţie” în rândul Celor 27, deoarece unele ţări sunt „reticente” în a adopta o poziţie fermă din cauza ponderii enorme a Chinei în economia globală, a explicat ea.
„Nu suntem pregătiţi să acţionăm ca un jucător global în privinţa Chinei, deoarece nu avem o viziune unificată asupra a ceea ce trebuie făcut”, a rezumat ea.
China a fost întotdeauna un „partener, concurent şi rival” al Uniunii Europene, dar acum sunt rivali tot timpul şi acest lucru complică totul, a recunoscut Kaja Kallas.
Înalta Reprezentantă a Uniunii Europene a afirmat că misiunea sa este ca UE să fie un jucător global într-un peisaj în schimbare, de asemenea umbrit de Statele Unite ale Americii, şi a spus că, pentru a realiza acest lucru, blocul trebuie să îşi folosească puterea economică pentru a fi mai tranzacţional şi mai credibil.
Acest lucru presupune ca UE să acţioneze în unitate, lucru care nu s-a întâmplat în cazul Chinei şi nici în cazul războiului din Gaza. Prin urmare, Kallas intenţionează să propună ţărilor posibilitatea de a acţiona cu majoritate calificată – şi nu în unanimitate – în anumite cazuri.
În plus, Kallas doreşte ca UE să poată ameninţa cu reducerea fondurilor de asistenţă sau cu condiţionarea lor, dacă doreşte, de schimbări în politica externă a ţărilor beneficiare, lucru care, a afirmat ea, nu se numără în prezent printre opţiunile Comisiei.
„Trebuie să dezvoltăm instrumentele pentru a fi din nou credibili”, a subliniat ea.
„Nu a ieşit nimic din Comisie când Borrell era vicepreşedinte”
Kaja Kallas a mai declarat că a făcut mult mai mult pentru a opri războiul din Gaza decât predecesorul său Josep Borrell şi că motivul pentru care nu este mai dură cu Israelul este pentru că doreşte să menţină deschis dialogul cu această ţară.
Fostul prim-ministru eston nu şi-a ascuns frustrarea faţă de criticile aduse răspunsului Comisiei Europene la războiul din Gaza, critici la care s-a raliat cu vehemenţă Borrell însuşi.
„Am realizat mai multe în această chestiune decât predecesorii mei (…). Nu a ieşit nimic din Comisie când Borrell era vicepreşedinte”, a declarat Kallas. „Da, aş putea fi foarte fermă în discursul meu, ceea ce ar însemna că israelienii nu mi-ar vorbi, aşa cum s-a întâmplat cu predecesorul meu (Borrell). Ce realizez cu asta?”, a întrebat ea.
Kaja Kallas a susţinut că, atunci când Borrell era în funcţie – până în noiembrie 2024, când războiul din Gaza dura deja un an – nu a ieşit nimic din Comisie, nu a fost prezentată Consiliului nicio propunere pentru a avansa în exercitarea unei presiuni mai mari asupra Israelului în această chestiune.
Cu toate acestea, Borrell a propus ca UE să suspende dialogul politic cu Israelul, o iniţiativă respinsă de Consiliul Afaceri Externe al UE în noiembrie.
Diplomata baltică a susţinut că a realizat lucruri precum revizuirea acordului de asociere al UE cu Israelul – în urma unei solicitări din partea Spaniei şi a altor 16 ţări – şi „amânarea înregistrării ONG-urilor internaţionale”.
Kallas a subliniat că a contribuit totodată la reluarea parţială a accesului ajutorului umanitar în Fâşia Gaza după blocada totală pe care Israelul a menţinut-o până la sfârşitul lunii iulie. Ea a spus că, deşi accesul prezent al camioanelor „nu este suficient”, este „mai bine decât nimic”.
Ea a reamintit că problema constă în lipsa unui consens între statele membre ale Uniunii Europene (UE), deoarece deciziile de politică externă trebuie luate în unanimitate în Consiliu şi de aceea continuă să insiste ca ţările să facă mai mult.
Cei 27 nici măcar nu au aprobat pseudopedeapsa pentru Israel propusă de Comisie în iulie, care a constat în excluderea parţială a ţării din programul ştiinţific Horizon al UE.
„Se vor opri uciderile dacă propun ceva ce ştiu că nu va fi aprobat?”, s-a întrebat retoric Kallas.
Şefa diplomaţiei europene a subliniat că UE a fost ‘cel mai activ actor pe scena internaţională’ în apărarea drepturilor palestinienilor, deşi a adăugat: ‘Împărtăşesc frustrarea, pentru că nu este suficient’.
„Situaţia continuă şi nu o putem opri, deoarece, după cum ştiţi, Statele Unite susţin ferm guvernul israelian şi ceea ce face acest guvern, dar am fost în contact constant cu ei, transmiţându-le mesajul nostru că nu susţinem acest lucru şi, după cum ştiţi, îşi pierd prieteni printre ţările europene”, a remarcat ea.