Voluntari din întreaga ţară sunt implicaţi în activităţile de sprijinire a persoanelor din judeţul Galaţi afectate de inundaţiile de la sfârşitul săptămânii trecute.
În satul Pechea, au ajuns voluntari din judeţul Cluj.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
„Am văzut la televizor ce se întâmplă aici şi am zis să dăm o mână de ajutor. Facem toţi parte dintr-o asociaţie studenţească – Amicus – şi printre valorile pe care le avem este şi implicarea în societate. Suntem din Cluj, Bistriţa. Nişte colegi ne-au spus că la Pechea e nevoie mare de ajutor şi aici am venit”, a declarat pentru AGERPRES coordonatorul voluntarilor, Adrian Dorgo.
Lângă grupul de studenţi, se află un tânăr plin de noroi.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
„De trei zile lucrăm la scoaterea nămolului. Avem aici şi o autoutilitară. Am aruncat tot. Frigiderele am reuşit să le salvăm, dar în rest, apa a intrat peste tot”, a afirmat Andrei Ionescu, în vârstă de 21 de ani.
Strada principală din satul Pechea este ”pavoazată” cu bunuri scoase din gospodării, iar traficul se desfăşoară cu dificultate. Militarii sunt în curţi sau se pregătesc să intre în gospodăriile pline de nămol.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
În Grădiniţa cu program normal „Violeta” mirosul este greu, iar trei angajate fac curăţenie.
„E posibil să reluăm cursurile peste trei luni, dar nu ştim exact, pentru că, cu cât scoatem apa, cu atât descoperim că lucrurile sunt mai grave. Au fost luni militari, pompieri care ne-au ajutat şi aşa am reuşit să eliberăm cât de cât. Oricum, grădiniţa este de nerecunoscut. Aveam mobilier nou adus acum la început de an şcolar. În săptămâna în care am început activitatea, am distribuit tuturor grupelor mese, scaune, rafturi, laptopuri, imprimante”, spune educatoarea Vasilica Mihai.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
Ea este una dintre persoanele afectate de inundaţiile din ultimii ani din zonă. De altfel, din anul 2013, aceasta locuieşte într-un modul alocat de Guvern persoanelor sinistrate.
„Într-unul dintre modulele în care locuiam picura şi am pus ligheane, castroane. Când m-am dus la uşă, am văzut că un fir de apă murdar pătrundea în modul, iar când am deschis uşa, apa m-a cuprins până aproape de genunchi. Le-am trezit pe mama şi pe mătuşa mea şi le-am convins să plecăm. Am ieşit prin apă”, îşi aminteşte educatoarea.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
Spune că din anul 2013 încearcă să-şi refacă locuinţa.
„În 2015, am făcut un împrumut de 55.000 de lei, am renovat casa, am pus piloni, pentru un perete care se dislocase, am cumpărat electrocasnice, materiale de construcţie. În 2016, totul s-a pierdut şi a rămas partea metalică. Totul a fost inundat. Acum, modulele au fost inundate”, ne povesteşte Vasilica Mihai.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
În drum spre centrul satului Pechea, oamenii se arată îngrijoraţi din cauza rigolelor pline de nămol.
„Eu vin de la Galaţi şi nicăieri nu am văzut un şanţ aşa. Nu este ok. O să se blocheze apa aici. După aceea o să ne întrebăm de ce ne inundăm? Că nu are unde să se ducă apa. Tot la noi va ajunge. La noi şi la voi”, vorbeşte o tânără cu vecinii ei care trag nămolul în rigola de pe stradă care este plină deja.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
Un bărbat îşi strigă furios durerea.
„Nu vine nimeni să ne ajute. Au venit copii de la Suceava voluntari şi ne-au dat o mână de ajutor şi le mulţumim. Veniţi să vedeţi unde dorm. N-am haine, n-am un prosop, o saltea. Am adus bani în ţară şi uite unde suntem”, ne spune bărbatul.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
Şi profesorii de la Şcoala gimnazială nr. 2 din sat curăţă nămolul din unitatea modernizată prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, iar un cadru didactic spune că începând de miercuri elevii se vor putea întoarce la cursuri, în incinta Şcolii generale nr. 1.
În faţa gospodăriei aflate vizavi de unitatea de învăţământ, o bătrână le mulţumeşte voluntarilor din Suceava.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
„Noroc că au venit nişte băieţi din Suceava. Au strigat la poartă, iar acum băieţii muncesc. Au scos toată mobila, că nu mai avem nimic. Hainele de pe noi, atât am salvat noi. Practic, am rămas la mila lui Dumnezeu. În ultimele nopţi, am dormit pe la o rudă, pe la un prieten, dar nu ştim unde o să stăm de acum încolo. Aici nu mai are niciun rost să mai stăm”, a afirmat Parascheva Necula.
Ea îşi aduce aminte de inundaţiile din 2013 şi 2016.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
„În 2013, am avut asigurare la casă, dar nu era pentru apă, ci pentru foc şi de atunci nu am mai făcut nicio asigurare. Acum, am apucat să salvăm actele. Când am văzut că trec prin ogradă televizoare, frigidere, căzi cu mustuială din vin, am zis că până aici ne-a fost. Nu cred că mai avem putere să o luăm de la capăt. La prima apă, nu ni s-a dat niciun leu, dar am zis că nici nu avem nevoie. A trecut prin grădină, a stricat grădina şi i-am mulţumit lui Dumnezeu că apa nu ne-a intrat în casă. În 2016, ne-a umflat podeaua şi am spus: ‘Doamne, bine că am scăpat’. Am zis că nu avem nevoie de nimic, că noi muncim şi facem din nou. Dar acum, cum să o iau de la capăt? Să n-ai tu nici măcar o masă pe care să mănânci? Dar ce să mănânci, că din beci, am făcut sucuri, bulion, acum totul s-a stricat”, se destăinuie bătrâna şi se îndreaptă plângând spre casă.
Şi Centrul de consiliere şi sprijin pentru copiii şi familiile aflate în dificultate ”Inimă de copil” este afectat de inundaţii, iar tot mobilierul a fost scos în stradă.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
Lângă sediul aflat în reabilitare al Primăriei comunei Pechea, o casă situată pe un dâmb pare să nu fi fost atinsă de ape.
„Am recondiţionat casa acum doi ani, acum nu mai e nimic. Mama nu ştie ce e aici la ea. Are 88 de ani şi am dus-o la Galaţi. Ea zice că o să o repare, dar ce să repari aici? A vrut să vină cu noi azi, îşi făcuse chiar şi o sacoşică, dar dacă o aducem aici moare. Avem asigurări, dar nu mai avem încredere. Am avut şi în 2013 şi în 2016 şi ne-au dat ca să ne luăm un frigider. Nici de la Guvern nu am primit nimic”, arată Camelia Cazacu.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
La dispensarul din localitate, asistenta medicală şi familia ei fac curat, după ce luni jandarmii şi pompierii au scos nămolul din clădire.
„De luni, cu sora mea, fac curat întruna. Eu stau la bloc, iar din maşina parcată pe alee nu se mai poate salva nimic, pentru că apa a fost peste ea. S-au deschis geamurile automat şi a intrat mâlul în ea. Am garajul în spatele blocului, iar patru tone de lemne sunt în mâl. Dar acolo, nu se poate intra. Deocamdată, salvează lumea”, a precizat asistenta medicală Dana Toma.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
Pe strada care duce spre satul Măstăcani, voluntari din Bucureşti şi Galaţi dau o mână de ajutor.
„Munca fizică e foarte grea, dar pe mine m-a rupt emoţional când am început să văd prin noroi obiecte personale, o sticluţă de ojă, o perie de păr, un glob de Crăciun. Când vezi toate lucrurile astea în noroi, îţi dai seama că toată viaţa omului s-a dus. Am fost într-o casă cu cinci copii, iar locuinţa arăta foarte nasol. A venit apa şi le-a blocat casa cu mormane de paie, aveau animale moarte în grajd. Ne-a luat o oră şi jumătate numai să facem un culoar prin care să scoatem apa din casă, după care am luat-o înapoi pe uliţă şi am intrat unde era nevoie de noi. Pompierii fac o treabă extraordinară, dar e foarte mult de muncă”, este de părere reprezentanta grupului de voluntari din partea BCR, Nicoleta Deliu Paşol.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
La Slobozia Conachi, în ciuda ploii, pompierii continuau marţi seara să scoată din locuinţe şi obiective sociale bunuri neutilizabile.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
Potrivit autorităţilor judeţene, peste 1.500 de militari, pompieri, jandarmi şi poliţişti sunt implicaţi începând de sâmbăta trecută în acţiunile de înlăturare a efectelor inundaţiilor. În 27 de localităţi, au fost afectate 6.900 de gospodării, 300 de persoane au fost evacuate, iar şapte persoane au murit. AGERPRES